Ciò chì hè in ghjocu cum’è a Corte Suprema cunsidereghja a pruibizione di a razza in l’admission à l’università: “Equità di basa”

Ciò chì hè in ghjocu cum’è a Corte Suprema cunsidereghja a pruibizione di a razza in l’admission à l’università: “Equità di basa”

U Corte Suprema sente l’argumenti orali u luni in dui casi chì puderanu determinà se i culleghji ponu cunsiderà a razza in u so prucessu di ammissione à l’università, una decisione chì puderia influenzà drasticamente a manera chì i culleghji ammettenu i studienti, è impattu a diversità razziale assai oltre l’istruzione superiore.

I casi trattanu di pulitiche di ammissione di Harvard è l’Università di North Carolina in Chapel Hill. Studienti per l’Admission Fair (SFFA) hà demandatu à e duie scole, allegando chì e so pulitiche, chì cunsidereghjanu a razza cum’è un fattore in l’admissioni, discriminanu i candidati asiatichi americani.

SFFA hà demandatu per a prima volta à Harvard in 2014, è avà dumanda à a Corte Suprema di annullà a so decisione storica di u 2003 Grutter v. Bollinger, chì permette chì a razza sia cunsiderata cum’è un fattore in l’admission à l’università perchè crede chì a diversità di u corpu di i studienti era “un interessu statale convincente. “

In scrivite l’opinione in u casu Grutter, a ghjustizia Sandra Day O’Connor hà scrittu chì “e pulitiche d’admissions cuscenti di a razza deve esse limitata in u tempu”, è aghjunse chì “aspittemu chì 25 anni da avà, l’usu di preferenze razziali ùn sarà più. esse necessariu “.

ANALISI DI PREVISIONE: A CORTE SUPREMA PER SINTE A SFIDA A CONSIDERAZIONE DI A CORSA IN L’ADMISSIONI ALL’USU

A Corte Suprema senterà dui casi nantu à l'azzione affermativa.

A Corte Suprema senterà dui casi nantu à l’azzione affermativa.
(AP Photo/J. Scott Applewhite, File)

Avà, 19 anni dopu, a Corte Suprema rivisite se e preferenze razziali sò, in fattu, sempre necessarie.

“A Corte Suprema hà da risponde una volta per sempre à a quistione di se l’università è l’università di a nostra nazione ponu cunsiderà a razza in u prucessu di ammissione”, Kimberly Herman, cunsiglieru generale per a Fundazione Legale di u Sud-Est, hà dettu à Fox News Digital.

Hè “unu di i casi più cunsequenziali di a Corte Suprema mai esse intesu in l’istruzione superiore”, Danielle Holley, Dean di a Facoltà di Dirittu di l’Università di Howard hà dettu à Fox News Digital. “Per l’università di ammissione selettiva, significaria chì, se a Corte Suprema trova contru à Harvard o UNC, queste università ùn puderanu più cunsiderà a razza in ogni modu in l’admissioni”.

Ddu risultatu avaristi effetti significativi nantu à a diversità in i campus universitari, Tiffany Atkins, prufissore di dirittu in Elon Law School, hà dettu à Fox News Digital.

“Da a mo perspettiva cum’è prufissore di dirittu è avucatu, questu hè impurtante perchè affetta i studienti chì insegnu, e conversazioni chì avemu, a ricchezza di a conversazione in aula”, disse Atkins.

E cunsequenze di a sentenza di a Corte Suprema in favore di SFFA seranu largamente, Atkins hà aghjustatu, putenzialmente affettendu u pipeline per e professioni cum’è i medichi è l’avucati.

Yvette Pappoe, un prufessore assistente di dirittu à l’Università di DC, hà dettu chì l’eliminazione di l’admissioni in cuscenza di a razza avaristi “cunsequenze devastanti nantu à e persone di culore, e minurità in generale”, è hà favuritu fermamente per elli à cuntinuà.

“Avemu assolutamente sempre bisognu di prugrammi d’admissions cuscenti di a razza. U puntu tutale di l’azzione affermativa ùn era micca di ricumpinsà i gruppi storicamente favurizati. U puntu tutale era di rimedià a discriminazione passata, sia intenzionale o micca, è chì ùn hè micca stata rimediata, sia ci piace à ammette. hè o micca “, disse Pappoe.

SINDICATI DI INSEGNANTI, CORPORAZIONI PRINCIPALI DUMANDE À A CORTE SUPREMA DI PERMETTE L’AZIONE AFFIRMATIVA IN L’ADMISSIONI AL COLLEGE

“A pruibizione di tali prugrammi dannu i studienti, dannu i scoli, dannu a sucietà in modu interrelated. Ùn hà micca solu approfondisce e disparità razziali esistenti in l’istruzione superiore è altre istituzioni suciali, svantaghjerà specificamente i candidati neri è altri studienti di culore in U prucessu di ammissione. E poi, infine, alimentarà stereotipi razzisti nantu à e persone di culore, cumprese è in particulare e donne nere “, aghjunse Pappoe.

In l’eventu chì a Corte Suprema hà statu in favore di SFFA, Pappoe hà previstu chì ùn ci vole micca assai tempu per a diversità in i campus universitari per esse affettata.

“In un battitu d’ochju, possu vede chì l’università chì anu queste pulitiche chì ùn volenu più avè e pulitiche anu avà una ragione per abbandunà queste pulitiche. Puderia succede in questu ciculu attuale “, disse, predichendu chì puderia piglià menu di un annu.

Banners di Harvard sò appiccicati fora di a Memorial Church in u campus di l'Università di Harvard in Cambridge, Massachusetts, US, u venneri 4 settembre 2009.

Banners di Harvard sò appiccicati fora di a Memorial Church in u campus di l’Università di Harvard in Cambridge, Massachusetts, US, u venneri 4 settembre 2009.
(Foto di Michael Fein/Bloomberg via Getty Images)

Per quessa, Jonathan Feingold, un prufissore assuciatu in a Scola di Dirittu di l’Università di Boston, hà dettu chì duverebbe esse “preoccupante” chì a Corte Suprema pò eliminà l’azzione affermativa in i campus universitari.

“Per tutti quelli chì s’impegnanu à una diversità razziale in u campus, certamenti duveria esse preoccupatu di pensà à un futuru in quale a Corte Suprema pruibisce à qualsiasi università di piglià in contu a razza”, disse. “Pensu chì qualcunu chì hè interessatu in un campus razziale diversu, frà altri elementi di diversità, [it] justifica preoccupazione “.

A Corte Suprema cerca specificamente à l’educazione in cunsiderà questi casi, ma a so decisione puderia avè impatti ancu per altre industrie.

Feingold hà enfatizatu l’impurtanza di l’azzione affermativa in l’impieghi, dicendu chì ferma “un mecanismu putente per fà i prucessi solu più ghjusti è neutrali, cusì chì e persone chì duverebbe esse da u principiu sò quì avà”.

Atkins hà avvistatu ancu chì sicondu ciò chì a tribunale dice in a so decisione, puderia esse un “effettu domino” in altri spazii.

“Eccu, parlemu solu di u cuntestu di l’educazione. Tuttavia, s’ellu dicenu chì a cunsiderazione di a razza hè una violazione di a clausula di prutezzione uguale, allora pensu chì vedemu un effettu domino in altri casi chì puderia esse. toccu “, disse Atkins.

UNA TIMELINE DI CASI DI A CORTE SUPREMA PER L’AZIONE AFFIRMATIVA IN L’ADMISSIONI AL COLLEGE

Ma questu ùn saria micca necessariamente una mala cosa, Hans von Spakovsky, anzianu cumpagnu legale di a Heritage Foundation, hà dettu à Fox News Digital. “Spergu in ogni locu induve a razza hè aduprata per scopi cum’è l’attribuzione di borse di studiu, l’assunzione, si capisce chì ùn ponu micca fà”.

“Ciò chì facenu e persone chì sustenenu questu hè di stabilisce u listessu tipu di sistema di spoils razziali chì e nostre lege di i diritti civili eranu destinate à piantà, è l’unicu ciò chì cambianu hè quale prufittà è quale ferisce”, hà aghjustatu von Spakovsky.

E pulitiche di Harvard ponu ancu violà l’Attu di i Diritti Civili, Angela Morabito, portavoce di l’Istitutu di Difesa di Libertà, hà dettu à Fox News Digital.

“Hè dolorosamente evidenti da ciò chì Harvard è altre istituzioni d’elite facenu hè chì discriminanu in u so prucessu di ammissione basatu nantu à a razza”, hà dettu Morabito. “È sottu u Titulu VI di l’Attu di i Diritti Civili di u 1964, hè illegale per qualsiasi istituzione chì riceve finanziamentu federale per fà questu. Ùn hè micca ghjustu “.

E mentri i sustenidori di l’azzioni affirmative avvisanu di una diminuzione di a diversità in i campus, Jeremy Rovinsky, un prosecutore è ex decanu di u National Paralegal College, hà preditu chì l’eliminazione di a razza cum’è una considerazione in e pulitiche d’admissione puderia aumentà u nùmeru d’Asiatici americani in più altu. istituzioni ed.

“Ùn sò micca chì qualcunu pò veramente predichendu u futuru … ma pensu chì, almenu in u cortu termini … s’ellu va in a direzzione di [SFFA]allora andemu à vede più rapprisentazione asiatica à Harvard, è più rapprisentazione asiatica, dunque, chì venenu in u mondu corporativu da Harvard è da e prime scole “.

Edward Blum, u presidente di i Studienti per l’Admission Fair, hà dettu chì se a Corte Suprema regula in favore di Studenti per l’Admission Fair, “restaurarà u pattu legale da i culori à l’università è i culleghji americani”.

“Se a Corte Suprema regula chì a razza hè inconstituziunale, allora torneremu à ciò chì i principii di ciò chì u nostru muvimentu di i diritti civili hè tuttu”, aghjunse. “E sti principii sò a razza di un studiente è l’etnia ùn deve esse aduprata per aiutà o per dannà ellu per ottene l’admission à un college o università”.

U tenente guvernatore di Virginia Winsome Sears hà presentatu un amicus brief à a Corte Suprema in u casu, chjamendu a decisione precedente di a corte in u casu Grutter “periculosa”, è nutendu a data di scadenza di 25 anni. Sears hà dettu à Fox News Digital chì era impurtante di creà un sistema educativu K-12 chì travaglia per tutti, perchè a razza ùn hè micca necessariu.

“In ultimamente, a storia ci dimustrarà a ragione, perchè avemu pruvatu a discriminazione basata in a razza, è ùn funziona micca”, disse à Fox News Digital. “Ciò chì hè questu hè l’uppurtunità educativa. Avemu da assicurà chì tutti i zitelli anu accessu à queste opportunità, perch’elli puderanu, per sè stessu, senza pulitiche basate nantu à a razza, per esse furnite a capacità di acquistà l’ingressu in queste università. Questu hè u prublema, è i zitelli ùn l’anu micca “.

A CORTE SUPREMA AVANZÀ A “SUPREMACIA BIANCA” SE REGOLA CONTRA A POLITICA ACITON AFFIRMATIVA DI HARVARD: MSNBC GUEST

A Corte Suprema in Washington.

A Corte Suprema in Washington.
(AP Photo/J. Scott Applewhite)

Mentre chì a Corte Suprema ùn hè micca prevista per annunzià una decisione nantu à u casu finu à u 2023, i recenti decisioni anu dimustratu chì i ghjudici ùn anu micca paura di usurpà u precedente stabilitu, è ancu quelli chì piglianu u casu illustranu a vuluntà di annullà u casu Grutter.

“Pensu chì a Corte Suprema hà sceltu per sente perchè a cumpusizioni di a corte hè diversa”, disse Holley. “Hè l’unicu cambiamentu. Questi piani ùn sò micca diffirenti di l’altri piani, l’unica diferenza hè chì a cumpusizioni di a tribunale hà cambiatu, hè per quessa chì parechje persone crede chì a tribunale hè primurosu per sbattà quellu precedente à longu andà “.

U tribunale chì hà sceltu di ripiglià u casu hà purtatu à Herman à crede ch’elli puderanu guvernà in favore di SFFA, annunziendu u precedente. “Speremu chì, postu chì anu decisu di piglià stu casu, sò pronti à rivisite u so precedente da u 2003 è chì sò pronti à dì una volta per sempre chì a nostra Custituzione esige a daltonismo è chì u culore di a pelle di e persone. ùn deve esse cunsideratu quandu esse ammessi à l’università “, disse.

“SOGNU AMERICANU” IN PICA IN CASU DI L’ADMISSIONE BASATA IN CORSA DI HARVARD À A CORTE SUPREMA, DICEN I LEGISLANTI AMERICANI ASIATICI

David Bernstein, u Direttore Esecutivu di u Liberty and Law Center in l’Antonin Scalia Law School di l’Università George Mason hà dettu ancu chì hà preditu chì a Corte hà da truvà i piani di ammissione di Harvard è di l’Università di North Carolina cum’è inconstituzionali.

“Pensu chì ci hè un dubbitu nantu à a vuluntà di a corte per esse più aggressiva annantu à questu, hè statu dissipatu da u casu di l’abortu”, disse. “Quandu si tratta di l’azzione affermativa, l’elite pienghjerà è urlarà è si arrabbià assai … ma sti tipi di pulitiche sò sempre stati estremamente impopulari in u publicu americanu, ancu in California”.

Indipendentemente da e previsioni, e ramificazioni à longu andà di u casu dependeranu di cumu a tribunale regule, Bernstein hà aghjustatu.

“Se emettenu una opinione veramente stringente chì pruibisce cumplettamente l’usu di a razza in l’admissions à l’università, è probabilmente in altrò, chì puderia avè ripercussioni veramente forti”, disse à Fox News Digital.

“Se a Corte Suprema emette un rigurosu rigurosu chì pruibisce l’usu di a razza interamente senza alcuna uscita vera, chì puderia avè un effettu veramente significativu nantu à cumu a razza hè aduprata da u guvernu. Se, però, cuntinueghjanu u mudellu chì anu avutu in u passatu induve dicenu chì disfavoremu l’usu di a razza da u guvernu, ma eccu alcune circustanze chì l’anu da aduprà, quella lacuna serà aduprata da l’entità di u guvernu per cuntinuà à fà ciò chì facenu “, aghjunse.

Pappoe hà ancu enfatizatu chì l’ampiezza di e ramificazioni di a decisione dependerà di cumu a tribunale scrive.

“Se u tribunale … dice assai specificamente chì e pulitiche di ammissione chì cunsidereghjanu a razza sò inconstituzionali, allora hè limitata. Ma se u tribunale esce swinging è dice chì e pulitiche chì cunsidereghjanu a razza in ogni capacità sò inconstituzionali, allora di sicuru, questu porta à un assai più largu. net “, aghjunse.

CLICCA QUI PER OTTENERE L’APP FOX NEWS

In fine, si tratta di “equità di basa”, disse Rovinsky. “Ciò chì hè in ghjocu hè, in un certu sensu, l’equità basica, e persone chì sò ghjudicate cum’è sò, i so rializazioni, micca solu u culore di a so pelle, o u so sfondate razziale”.

Malgradu a speculazione è e previsioni, Rovinsky hà nutatu “ùn sapete mai cumu un tribunale pò decide, u megliu chì pudemu fà hè speculate”.



#Ciò #chì #hè #ghjocu #cumè #Corte #Suprema #cunsidereghja #pruibizione #razza #ladmission #luniversità #Equità #basa

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *